Cât de costisitoare e, de fapt, școala online pentru părinți: câți bani au scos aceștia din buzunar

Pandemia a adus în România conceptul de școală online. Numai că nu e atât de ieftin pe cât ai crede.

Părinții trebuie să bage mâna adânc în buzunar atunci când vine vorba de școală online. E un concept care a fost implementat forțat în România odată cu închiderea școlilor din cauza pandemiei și mutarea cursurilor online. Numai că acest lucru n-a fost posibil peste tot.

Sunt localități fără conexiune la internet, iar tabletele promise de autorități n-au ajuns la toată lumea. Dar nu le-a fost ușor nici celor care-și permit, totuși, și provin din medii favorizate.

O analiză realizată de Asociația Salvați Copiii România arată că, în primul an de pandemie, părinţii din România estimează că au plătit, în medie, sensibil mai mult pentru educaţia copiilor lor decât în 2018.

Școala online costă

Asociața neguvernamentală arată, în propria analiză, cum costul total mediu pentru a susţine educaţia este de 6.798 de lei pe familie, după însumarea cheltuielilor.  Echipamentele pentru educaţia online se traduc într-un cost mediu de 5.800 de lei pe familie, iar costul mediu pentru cei care accesează servicii de tip Şcoală după şcoală a fost de aproximativ 4.200 de lei, o valoare dublă comparativ cu anul 2018.

Te întrebi, probabil, pe ce s-au dus banii din moment ce drumurile la școală n-au mai existat. Ei bine, sunt costuri suplimentare. E vorba de achiziţia de laptop/ tabletă, telefon mobil şi echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 de lei pe familie, arată raportul.

Mai sunt chiar și costuri ascunse.

Costul total mediu nepromptat  (estimarea părintelui despre cât a costat educaţia copilului într-un interval de timp, fără a i se indica categorii de costuri) este de aproximativ 4.200 de lei, mai ridicat cu 1.000 de lei decât cel estimat de părinţi în 2018. Cheltuielile ajung însă la 6.798 de lei, după însumarea răspunsurilor privind cheltuieli specifice (meditaţii, rechizite, manuale).

Echipamente scumpe

La fel ca-n cazul celor care lucrează de acasă, copiii au avut nevoie de un echipament cât de cât – o cameră web, un microfon decent și un laptop sau PC cât de cât performant. Aproape jumătate dintre părinţi au alocat peste 5.000 de lei educaţiei copiilor, în condiţiile în care şcoala s-a desfăşurat preponderent în online.

Cele mai costisitoare, în ordinea importanţei percepute în calitatea educaţiei, au fost echipamentele IT şi manualele şcolare, materialele igienico-sanitare şi alimentaţia. Adaptarea la noua situaţie, pe fondul pandemiei de Covid-19, se traduce în noi categorii de costuri şi în modificări în valoarea şi incidenţa celor subliniate de studiile anterioare ale organizaţiei Salvaţi Copiii:

• I. Serviciile de tip Şcoală după şcoală cresc ca incidenţă comparativ cu perioada pre-pandemică, de la aproximativ 10% (în 2018) la 20%, creştere cel mai probabil generată de necesitatea părinţilor care nu au putut lucra de acasă de a suplini închiderea fizică a şcolilor. De asemenea, costul mediu pentru cei care accesează acest tip de servicii este de aproximativ 4.200 de lei, o valoare dublă comparativ cu anul 2018.
• II. Procesul educaţional online a generat categorii noi de costuri, precum achiziţia de laptop/ tabletă, telefon mobil şi echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5800 de lei pe familie. Şapte din 10 părinţi care au răspuns la chestionar au făcut cel puţin o achiziţie de astfel de echipamente.
• III. Dacă în trecut meditaţiile reprezentau categoria cea mai importantă de cost, ca sumă plătită, acum coboară pe locul al treilea, cu aproximativ 2.500 de lei în medie, fiind depăşită de costuri emergente sau care au crescut puternic în pandemie.
• IV. Fondul clasei şi al şcolii, definite exclusiv ca prestaţii obligatorii, nu scad ca incidenţă, comparativ cu perioada pre-pandemică. Fondul şcolii este o contribuţie obligatorie pentru 13% dintre părinţi. Majoritatea celor care achită acest fond afirmă că nu primesc chitanţă. În mod surprinzător, această contribuţie a rămas, ca incidenţă, la un nivel similar cu perioada pre-pandemică, în 2018 studiile Salvaţi Copiii estimând că acest fond este obligatoriu pentru 13% dintre părinţi.

Sondajul de opinie realizat de Salvaţi Copiii s-a derulat online, în luna februarie 2021, pe un eşantion neprobabilistic, în rândul părinţilor care au cel puţin un copil în sistemul public de învăţământ preuniversitar.